頁: 2 : 1
A fost odat’...
: 詩 2005-05-20 (9382 ヒット数)
A murit...
: 詩 2003-05-29 (8541 ヒット数)
Acasă
: 詩 2005-12-07 (12587 ヒット数)
Aducerile-aminte
: 詩 2005-06-24 (11274 ヒット数)
Aeternitas
: 詩 2005-10-14 (8617 ヒット数)
Agonie
: 詩 2005-09-06 (8767 ヒット数)
Am fost...
: 詩 2003-05-29 (10277 ヒット数)
Amurg
: 詩 2005-10-14 (23926 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (16504 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (8975 ヒット数)
Apus
: 詩 2005-10-14 (12711 ヒット数)
Asfințit
: 詩 2005-10-14 (12305 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (9944 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10031 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10526 ヒット数)
Atunci
: 詩 2005-12-07 (8928 ヒット数)
Bătrâni
: 詩 2005-12-07 (15172 ヒット数)
Cade-o lumină
: 詩 2005-06-24 (8759 ヒット数)
Cain
: 詩 2005-12-07 (8278 ヒット数)
Cântă moartea
: 詩 2005-12-07 (12528 ヒット数)
Cântec
: 詩 2005-12-07 (12318 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (23070 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (7747 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8322 ヒット数)
Cântecele mele
: 詩 2005-12-07 (9558 ヒット数)
Cărbunii
: 詩 2009-10-11 (10344 ヒット数)
Ceahläul
: 詩 2002-10-23 (9934 ヒット数)
Cetind pe Baudelaire
: 詩 2013-03-21 (6096 ヒット数)
Chemare
: 詩 2006-05-16 (7932 ヒット数)
Clăcașii
: 詩 2008-02-07 (14570 ヒット数)
Coboară toamna...
: 詩 2006-05-16 (30358 ヒット数)
Cosașul
: 詩 2009-10-13 (9392 ヒット数)
Craciunul copiilor
: 詩 2004-10-05 (24282 ヒット数)
Dăscălița
: poezii pentru copii 詩 2005-09-25 (26013 ヒット数)
Dascălul
: 詩 2009-10-11 (9952 ヒット数)
De demult...
: 詩 2006-05-16 (24907 ヒット数)
Departe
: 詩 2009-10-12 (9993 ヒット数)
Din larg
: 詩 2010-04-28 (9376 ヒット数)
Doina
: 詩 2008-11-12 (33041 ヒット数)
Dorinta
: 詩 2002-12-06 (12241 ヒット数)
E sărbătoare
: 詩 2008-02-07 (9849 ヒット数)
Eu știu un basm
: 詩 2009-10-11 (7545 ヒット数)
Fără țară
: 詩 2009-10-21 (9435 ヒット数)
Fată mare
: 詩 2002-10-23 (8825 ヒット数)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 詩 2005-07-16 (7396 ヒット数)
Graiul pâinii
: 詩 2009-10-13 (7397 ヒット数)
În mine câteodată
: 詩 2009-10-26 (8860 ヒット数)
頁: 2 : 1 |
|

|
|
|
プロファイル Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|